NEW:Info in English
M-am provocat să fotografiez 273 de specii de păsări din Moldova. Acum am fotografiate 198 de specii.
duminică, 31 august 2008
Rîul Baibuga - cum ar fi Bîcul dacă ar fi curat
Rectificare 15 Octombrie 2008: Din bunăvoinţa dlui Dan Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Braşov, s-a făcut identificarea corectă a "chirei-de-baltă" din acest articol. Pasărea este de fapt chirighiţă-cu-obraz-alb.
Şarpe de casă (Natrix natrix)
identificat cu ajutorul dlui Vlad Cioflec, FieldHerpingRomania
Desigur că în privinţa ocrotirii mediului ambiant ucrainenii nu se deosebesc cu mult de noi. Norocul acestu rîu este că nu curge prin localităţi mari, iar Feodosia, fiind port, îşi vartsă, probabil, deşeurile direct în mare. Bîcul spală zeci de localităţi, inclusiv Chişinăul. Îmi e greu să-mi imaginez cum arată el la Gura Bîcului. Poate voi merge acolo într-o zi.
Lăstun-de-mal (Riparia riparia)
Pescăruş-rîzător (Larus ridibundus)
Rîndunică (Hirundo rustica)
Chirighiţă-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus)
Ciocîrlan (Galerida cristata)
Corcodel-cu-gît-roşu (Podiceps grisegena)
Gaiţele îşi fac rezerve de ghinde
Gaiţă (Garrulus Glandarius)sâmbătă, 30 august 2008
Sfrînciocul roşiatic surprins de noul meu obiectiv
Sfrîncioc roşiatic (Lanius collurio)Revin cînd îmi revin.
luni, 18 august 2008
19 zile - 29 de specii, 153 de fotografii. Plec în vacanţă.
sâmbătă, 16 august 2008
Ştiu că liliacul nu e pasăre...
Sunt întotdeauna trist cînd conştientizez că nu pot ajuta pe cineva care e mai nenorocit ca mine. Cea mai mare durere şi cel mai mare regret recent a fost că am lăsat mîţişorul din clipul video care urmează în stradă. Am pisică acasă, am pisică şi la părinţi - nu aveam unde să-l iau. Sper că s-a găsit cineva mai bun ca mine.
vineri, 15 august 2008
Valea Morilor: o ciocănitoare-pestriţă-mare
Spre deosebire de Valea Trandafirilor, unde sunt trandafiri, în Valea Morilor nu există nici o moară. Mai trist este că în Valea Morilor nu mai există lacul, care era cel mai mare din oraş. Acest fapt e atît de ştiut, banal, tăcut, acceptat, încît nici eu nu am făcut vreo fotografie cu mlaştina formată acolo. Eram, de fapt, în treacăt.
Mulţi chişinăueni iubesc să "iasă la natură"...Am urmărit o ciocănitoare-pestriţă-mare, care inspecta copacii şi-i păduchea de carii :)
Ciocănitoare-pestriţă-mare (Dendrocopos major)
Sppre deosebire de ciocănitoarea-de-grădini, ciocănitoarea-pestriţă-mare are o dungă neagră care separă obrajii de gît.
Urmele lăsate de cina ciocănitorii.miercuri, 13 august 2008
Urmărirea Ţicleanului
Din cauza semi-întunericului din parc, a mişcării rapide a ţicleanului şi a fondalului (de obicei cerul) extrem de luminos, majoritatea fotografiilor au ieşit de calitate proastă. Rezultatul tipic arată astfel:
Ţicleanul nu se vede bine.Dar din cele peste 50 de fotografii făcute în 15 minute, cîteva oferă destule detalii pentru identificarea clară a speciei urmărite. L-am văzut o singură dată pe sol - cînd a ciugulit o ghindă sau poate o coajă de pîine, a urcat cu ea repede pe trunchi, a proprit-o între ridurile copacului şi a înnceput s-o fărîmiţeze:
Ţiclean (Sitta europaea)
Ţicleanul lasă pe copac semnul lui Zorro :)Într-o scorbură întunecată, într-un copac întunecat...
Seara am decis să facem o primblare la lacurile de la Sculeni. A fost o experienţă tristă. Poate şi din cauza nădufului, dar lacurile mi s-au părut moarte, erau cu apa murdară, stătută şi cu pieliţă plutitoare. Era un miros de baltă. Stufărişul lacurilor, la fel ca întreg parcul din jur, e plin de sticle şi pachete de plastic. Pa lac, marţi seara!, zeci de bărci şi biciclete de apă, sute de înotători şi amatori de sărit de pe pod şi vreo zece-douăzeci de grupuri de "ieşitori la natură" pregătind frigărui cu muzica dată la maximum. Se mai adăuga la asta şi vuietul trenurilor care trec pe alături.
Am fost surprins să văd acolo trei găinuşe-de-baltă, vreo 4-5 raţe (deci, sunt mai multe) şi un pescăruş singuratic pe mijloc de heleşteu, aflat într-o misiune de monitorizare, probabil. Cu toate că nu mă mai trage încolo, o să încerc să merg într-o dimineaţă, poate pe răcoare şi fără oameni lacurile de la Sculeni îmi vor părea vii.
Între timp, plasez o fotografie din iunie cu un cocostîrc, pe care încă nu am publicat-o pe acest blog.
Barză albă (Ciconia ciconia)luni, 11 august 2008
306 porumbei şi o stăncuţă
Au înfulecat două pîini şi, în premieră, mei -1 kg. A fost o senzaţie fantastică să văd 200 de porumbei zburînd înspre mine - parcă zburam eu.Tot azi am reuşit să urmăresc în acţiune şi să fotografiez mai de aproape o stăncuţă. Tot în Parcul Catedralei. Are comportament foarte diferit de cioara grivă sau cea de semănătură. Are mersul lent, apăsat, cu treceri încete de pe un picior cu altul. Nu este fricoasă - lasă uşor pietonii dezinteresaţi să treacă la jumătate de metru de ea. E, totuşi, prudentă - pe mine, care o urmăream cu camera de fotografiat nu m-a lăsat mai aproape de 4 metri.
A urmărit vreo zece minute un grup de porumbei hrăniţi de doauă doamne în vîrstă. A mers încet înspre ei şi s-a diluat în masa gri. Nu a fost agresivă cu aceştia, ca celelate corvide, dar a ştiut să-şi apere bucata de pîine şi a hărţuit porumbeii mai curajoşi, surprinşi că porumbelul de alături e o... cioară.
Stăcuţă (Corvus monedula)
Piţigoi mare (Parus major)duminică, 10 august 2008
Criuleni - casa lăstunilor
Lăstun-de-casă (Delichon urbicum)Din discuţiile avute am aflat că lăstunii cu cuiburi agăţate de casele de pe mal, care au fost la 2-3 metri distanţă de apă în apogeul inundaţiilor de pe Nistru, au părăsit cuiburile şi s-au întors abia acum 2 zile. Din 4 cuiburi de pe o casă doar în unul mai erau pui, pe care îi hrăneau cu regularitate părinţii. Celelalte erau pustii. Sper că puii din celelalte cuiburi deja ştiau să zboare - maturizarea celui de-al doilea rînd de pui are loc la sfîrşitul lui iulie. Puii rămaşi sunt şi ei destul de mari - în următoarele zile îşi vor face primele tentative de zbor:
În Criuleni e destul să fotografiezi aleator cerul ca să prinzi o pasăre în cadru:
Un guguştiuc şi o vrabie-de-casă cocoţaţi pe felinar urmăresc zborul unui lăstun-de-casă
Auşel cu cap galben (regulus regulus)
Pui de Sticlete (Carduelis carduelis)
În Criuleni e destul să fotografiezi aleator cerul ca să prinzi o pasăre în cadru:
Un guguştiuc şi o vrabie-de-casă cocoţaţi pe felinar urmăresc zborul unui lăstun-de-casă
Auşel cu cap galben (regulus regulus)Pui de Sticlete (Carduelis carduelis)
Update (4 noi 2008): Puii de sticlete sunt mult mai şterşi şi puţin coloraţi decît maturii. Din această cauză a apărut confuzia la ultima pasăre. Pentru comparaţie, vedeţi această fotografie .
sâmbătă, 9 august 2008
Luptă pentru pîine la Dendrariu: raţe, vrăbii şi mirese
Pofta de creat familii nu s-a epuizat şi azi în Dendrariu am mai numărat 35 de mirese, care toate se fotografiau în aceleaşi locuri, în aceleaşi poziţii, în rochii similare cu miri îmbrăcaţi în negru. Mare comedie! Cel mai vesel e că nici un cortegiu de nuntă nu venise cu pîine, dar toţi doreau să hrăneascvă hulubi. Pentru ce? Ca să-i adună şi să-i poată speria mirii, spre fericirea fotografilor. Zeci de ani lumea va admira poza cu mirii zîmbind nervos înconjuraţi de zece-cinsprezece hulubi îngroziţi zburătăciţi în toate părţile.
Cum numai eu aveam pîine lîngă lac mirii mă rugau să le dau lor pîinea. Am cedat o dată, dar pe urmă am uşchit-o din calea cortegiilor, spre binele porumbeilor şi spre fericirea raţelor.
Apropo de raţe, am numărat 51 de raţe adulte şi adolescente :) Minunat. O altă surpriză - peştii mari care furau bucăţi întregi de pîine imediat după aterizarea acestora în apă.
Raţă mare (Anas platyrhynchos)Încă o descoperire plăcută - găinuşa-de-baltă! Găinuşe de baltă sunt şi pseudă-cresteţii pestriţi pe care îi descoperisem la Valea Trandafirilor. Eroarea vine din culoarea brună pestriţă pe care o au găinuşele de baltă tinere. Iată un exemplar de la Dendrariu:
Pui de găinuşă-de-baltă (Gallinula chloropus)La majoritatea păsărilor puii sunt mai puţin fricoşi şi se apropie mai uşor de oameni. Dat fiind că găinuşa de baltă e extrem de prudentă pînă azi am văzut doar pui, care seamănă cu cresteţul. Astăzi însă şi-a făcut apariţia măria sa cloşca! Într-un salt acrobatic, pe lumină slabă am reuşit s-o prind în cadru, din cădere (ca Neo) înainte ca asta să dispară în stufăriş:
Găinuşă-de-baltă (Gallinula chloropus)M-am mai fugărit după o pasăre pe care nu am timp acum să o identific. De mărimea codobaturii, dar brună, fără alb-negrul tipic pe cap, căuta insecte în frunziş. Nu m-a lăsat mai aproape de 8 metri, dar nici nu zbura - doar sărea dinspre mine:
Addenda 8 Noiembrie 2008: Nu îcape nici un pic de îndoială că e vorba de Codobatura albă (Motacilla alba). Probabil pasăre tînără căreia nu i s-a colorat bărbia în negru.
Încă două prim-planuri prinse azi. În special m-a bucurat vrăbiuţa - era la 10 cm de genunchiul meu înfulecînd fărămituri care cădeau în procesul de bucăţire a pîinii pentru raţe.
Mai n-am uitat. Noua specie fotografiată azi - stăncuţa! În Parcul Catedralei aceasta era certată de o coţofană. Stăncuţa sta liniştită fără nici o reacţie. Cearta a continuat vreo 15 minute, pînă am decis eu să urc în copac pentru a prinde un cadru mai bun :) Stăncuţa a zburat, iar coţofana a început să cîrîie la mine deja, ascunsă în frunzişul des.
În dreapta - stăncuţă (Corvus monedula)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Vă puteţi abona la acest blog
Postări
Comentarii
